Lontana dal cuore

Dragul meu cineva,

        Imi intorc chipul  catre Eu din trecut si ii surad incurajator. “Rabdare, iubito. Si putere! Nu dureaza nicio furtuna cat un veac de fericire… Răbdare..Dar oftez zambind, desi cineva mi-a spus candva ca oftatul, dimineata, diminueaza sanatatea inimii. Oftez, cum sa nu? Cand realizez cat de frumos se tese panza dragostei la început, şi ce brusc  o smulge vantul uitarii..

Cateodată sunt tentata sa colind locurile de demult. De curozitate sau poate de dragul amintirilor , nu stiu. Sa pornesc la pas si sa ma intreb daca am sa dau de mine, intreaga, in locul meu preferat.  Alteori privesc o poza si ma intreb de ce oare s-a terminat. Imi vine dor sa stau dimineata pe terasa si sa privesc muntii, de la etajul opt al hotelului. Uneori, merg atat de departe in nebunia gandurilor mele incat imi vine sa bat la usa  camerei de hotel. Hilar, nu? Nici nu mai stiu cum e sa stau singura, departe de toti, doar eu cu mine. Dar parc-as mai bea inc-o cafea cu prea mult zahar in bucataria aceea si-as vorbi cu drag despre trecut. Despre viitor, niciodata. Dragul meu cineva, nu-i treaba ta ce simt sau ce-am in gand, ci doar ce-ar fi putut fi. Cateodata as vrea sa fiu ” lontana dagli occhi, lontana dal cuore, lontana da te”.