Mare albastra, atatea amintiri trezesti in mintea mea

Dragul meu cineva,

               Marea nu-i aşa superbă fără tine. O văd. O simt. E agitată. Turbează în valuri reci şi-şi cară violent oftatul până la mal. Nori de cenuşă purtaţi într-un tango cu sete, şterg din divertisment, lumini şi muzica abundentă. O ploaie o să goleasca strazile încă fierbinţi. Marea e pe gratis, dar numai pentru cine ştie s-o câştige. Mi-e dor de tine cum marea duce lipsă de turişti pe timpul iernii. Îţi aminteşti când umblam pe străzi, inundaţi de culoare, băgând în sperieţi sau amuzând fiinţele astea pe două picioare? Şi ăsta e doar vârful iceberg-ului. Câte vom mai trăi. Chiar acum păşesc pe-un pavaj de nostalgie, în zona alergărilor. Doar că distanța e mare.. Nu prea eşti aici.
              Oamenii se ţin de mână şi folosesc marea ca un background necesar romanţei, îşi spun poveşti şi unii chiar trăiesc câteva. Nu inteleg de ce mai încearcă.. A noastră e cea mai frumoasă. Exact aşa nebună cum e ea. Exact aşa demenţi cum suntem noi. Mirosul tău de scoici și buzele uscate, ce pot să-mi doresc mai mult?Chiar nu îmi doresc mai mult. 
Te iubesc.

20140804_191000

20140803_195626

20140804_191131

20140803_193543

20140803_201840

4 thoughts on “Mare albastra, atatea amintiri trezesti in mintea mea

  1. De ce a trebuit să renaşti în mine dorul ăsta de mare? Frumos articolul… mi.a purtat gândul în locuri pe care le iubesc. Cât despre voi doi….iubirea aia care se vede în ochii fiecăruia, aveţi grijă de ea.

    Tot binele! Cu drag

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s