The moment I found hope again

Dragul meu cineva,

 

                      Inspiratie, unde-mi esti tu, draga inspiratie? 

                     Vrei sa te pierzi in departare? Nu o sa te las. Am nevoie de tine ca si de aer pentru ca sunt inconjurata de oameni cu suflete de puf, de piatră, de foc, de apă, oameni cu suflete topite, fierbând, lăcrimând… oameni cu suflete felurite, iar tu ma ajuti sa-mi gasesc locul printre ei. Sufletele ne definesc, nu trupurile. Trupul nu e decât o prelungire a sufletului. 

                  Sufletul e o gradina. Trecutul e reprezentat de o porţiune plina de buruieni, ici colo cateva flori, care insa stralucesc cat sa astupe uraciunea buruienilor. Prezentul e porţiunea pe care o uzi in fiecare zi, plantezi seminţe noi si incerci noi modalitaţi de ingraşare a solului. Depinde de fiecare cum are grija de fiecare parcela. E dificil doar atunci când apar daunatorii, iar daca nu reuşeşti sa te descurci cu ei, porţiunea prezetului devine un haos. Cu puţin ajutor de la alţi “grădinari”, poate reuşeşti sa mai salvezi cate ceva. Porţiunea viitorului este pamantul reavan, proaspat arat, care aşteapta sa fie dibuit. Depinde de fiecare “gradinar” cum işi ingrijeşte gradina.

                  Dragul meu cineva, secretul e doar la noi.🙂

            

Image

One thought on “The moment I found hope again

  1. Doresc ca in gradina sufletului tau, prezentul si viitorul sa se regaseasca in pura , milticolora si parfumata Floare a Tinertii Eterne!
    Te pup!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s